Peștera Unguru Mare

Evaluarea vizitatorilor
1 stea

(4 voturi)

Încarc...

Peştera Unguru Mare, accesibilă turiștilor încă de acum 100 de ani, se află la baza unui perete calcaros ce străjuiește cursul Crișului Repede şi impresionează prin înălțimea de peste 30 de metri a portalului, grandoarea sălilor și a galeriilor, dar și prin importanța istorică a vestigiilor descoperite aici, fiind locuită încă din neolitic.

Pe podeaua peșterii există un curs de apă lăptos, culoarea albicioasă fiind dată de prezenţa unui mineral rar, denumit ”crisit” după numele latin al râului Crişul Repede. Compușii minerali care-l alcătuiesc îşi au originea în apele acide provenite din vechile lucrări miniere existente în regiune.

Peștera Unguru Mare, numită și Peștera Ungurului sau Peștera de la Bolhac, se găsește în marele meandru încătuşat al Crişului Repede între localităţile Bălnaca și Şuncuiuş, în locul numit “Lunca bălnăcanilor”, la aproximativ 250 metri amonte de confluenţa Văii Mişidului cu Crişul Repede.

Datorită microclimatului ei, peştera este adăpostul a numeroase specii de lilieci ce formează colonii de hibernare.

Peștera a fost locuită încă din cele mai vechi timpuri, dovadă fiind cele descoperite aici de arheologi.

Din epoca neolitică provin numeroase unelte de piatră: lame cioplite, dălţi meşteşugite din piatră cioplită şi şlefuită, cărora li se adaugă fragmente de vase ceramice pictate şi obiecte din os: ace şi sule folosite probabil la coaserea pieilor de animale.

Din perioada de tranziţie de la epoca neolitică la aceea a metalelor dăinuie resturile unei construcţii, din care pot fi văzute azi doar urme ale unor stâlpi din lemn, care probabil susţineau un tavan menit a-i proteja pe locuitori de căderile de pietre din tavanul peşterii.

Cele mai importante descoperiri aparțin epocii bronzului și au fost făcute în „Galeria Sacră”, loc unde a fost descoperită o necropolă datând din această perioadă. Aici au fost identificate resturi de schelete umane, bucăți de vase ceramice, unele reconstituite în întregime, piese şi unelte din bronz și o mărgea de chihlimbar, de origine baltică, o raritate în această zonă şi care indică cât de dezvoltate erau schimburile comerciale în acea vreme.